Romanian Wine Art nr. 34


Dupa cum am aflat cercetand blogul lui Marius Cristian, cat si continutul cutiei mele postale, a aparut nr. 34 din sus-amintita revista.
Continutul este ca de obicei variat, as remarca doar: degustarea de vinuri slovene (o tara "pe val", luata in vizor si de Vinul.ro cu cateva numere in urma), despre tehnologia obtinerii vinurilor roze de Constantin Croitoru, dar si retetele "cu vin" ale lui Razvan Cruceanu. Un punct de atractie este lista cu vinurile care vor reprezenta tara peste hotare prin intermediul reprezentantelor diplomatice, lista rezultata in urma unei degustari in orb. Sa zic doar ca locul 1 la vinuri albe este Sauvignonul 2009 Transilvania Recas, iar la rosii Feteasca Neagra 2008 La Putere a acelorasi. De precizat totusi ca selectia s-a realizat din 31 albe si 30 rosii.
Mai multe pe blogul redactorului-sef (supra) si la cioscurile de ziare.

RECOMANDAREA SAPTAMANII: Vin fiert si o lopata


La ce-a fost si ce mai este pe afara, nu exista recomandare mai potrivita! (ar mai fi tuica fiarta, dom' inginer! zice cineva).
Felul in care fac vinul fiert: Se ia niste vin rosu, de oricare origine aveti, numai baubil sa fie. Se pune la incalzit, caci vinul fiert se infierbanta numai, nu trebuie sa dea in clocot, chestiune care i-ar dauna atat aromei, dar si tariei. Se adauga un baton, hai doua, de scortisoara, niste cuisoare (daca aveti), cateva boabe de piper, zahar (50-150g la litrul de vin sec), cateva bucati de mere taiate cuburi, cateva felii de portocala, si putina rabdare.
Se serveste fierbinte, in timpul dar mai ales dupa cele trei ore cat a durat sa va dezapeziti masina.

Amintiri din epoca de aur

Este un film scris de Cristian Mungiu, si regizat de mai multi cetateni trecuti prin neuitatii ani '80.
Filmul este de fapt o colectie de scurt-metraje articulate si avand ca numitor comun diversele legende urbane ale comunismului in amurg. De unele din ele, am auzit pana si eu, care aveam vreo 10 ani acum 20.
Toate povestile sunt de un absurd deseori comic, dar neaccentuate (adica nu sunt realizate in registru comic; daca doreau le putea iesi ceva gen Kusturica, dar cred ca de asta s-au si ferit), care par astazi absurde, dar de fapt prezinta situatii de viata aproape normale pe atunci.
Pentru ca-i de sezon, va recomand "Legenda militianului lacom", despre un militian si un porc (viu pentru ceva vreme). Daca vreti va amintiti de povestile colegilor de scoala (sau poate chiar povestea dvs.) cu porcul taiat in baie, sau parlit pe paie in spatele blocului, sau daca sunteti mai recenti, sa aflati cu mirare ca a fost o vreme in Romania fara MTV si internet ( si multe, dureros de multe altele).
Acum si pe DVD

Revista Vinul.ro nr. 20

Numarul pe Decembrie (sau Noiembrie? in orice caz, ea apare la inceputul fiecarei luni)

Aveam de gand sa scriu un mic articol anuntand aparitia ultimului nr. din revista Vinul.ro dar iata ca Valentin mi-a usurat munca, trimitandu-mi "dosarul" de mai jos.

Asa ca aruncati-va privirile pe Degustari.ro (urmand linkurile de mai jos) unde veti descoperi cam toate articolele importante din nr. 20 al revistei, cat si multe altele mai vechi dar nu mai putin interesante.

De obicei noutatile apareau pe site decalate cu cateva saptamani fata de varianta pe hartie, dar e Craciunul pentru toata lumea, nu-i asa?

Enjoy!


Premiile pentru Excelenta Vinul.Ro 2009">Premiile pentru Excelenta Vinul.Ro 2009

Afla parerea specialistilor straini despre vinurile romanesti cumparate de la raft.

Excelenta fara medalii?">Excelenta fara medalii?

Stilul oxidativ ar trebui sa dispara">Stilul oxidativ ar trebui sa dispara

Castigatorii Premiilor pentru Excelenta Vinul.Ro 2009

NOUTATI

Heinrig promoveaza celebritati internationale">Heinrig promoveaza celebritati internationale

A aparut „Ghidul Vinul.Ro“!">A aparut „Ghidul Vinul.Ro“!

Editie speciala aniversara de la Segarcea">Editie speciala aniversara de la Segarcea

Bucatarul de Aur: reinventarea traditiei">Bucatarul de Aur: reinventarea traditiei

La Chambre, pentru hedonisti">La Chambre, pentru hedonisti

INTERVIU

„Vinurile romanesti nu trebuie sa fie ieftine ca sa se vanda“">„Vinurile romanesti nu trebuie sa fie ieftine ca sa se vanda“

ARTICOLE

Jancis Robinson – fluviul de vin">Jancis Robinson – fluviul de vin

Simbioza stejar-vin">Simbioza stejar-vin

VINUL ZILEI

SOLO QUINTA 2009">SOLO QUINTA 2009

OPINII

Criza de personalitate">Criza de personalitate

Concluzii si mituri despre vinul romanesc">Concluzii si mituri despre vinul romanesc

Spumante de recomandat

Întrucât revelionul bate la uşă, există un produs oenologic nelipsit în crepusculul dintre ani: vinurile spumante. De aceea, recomandările mele din acest număr sunt două astfel de vinuri, obtinute 100% din soiuri româneşti.


La aperitive sau -de ce nu?- pe tot parcursul mesei, vă recomand un Rhein Imperial Extra Brut (25-35lei), spumantul clasic de tip Champagne, al celor de la Cramele Halewood, produs din rarul soi românesc iordană, dat dispărut de vreo douăzeci de ani. Iată că Halewood l-a găsit rătăcind în podgoria Sebeş! Are o culoare galben-verzuie, perlaj fin, o efervescenţa plăcută, o fructuozitate discretă, cu aromă fină de coajă de pară şi alune de pădure. Un spumant răcoritor, de “cursă lungă”, dacă apelaţia marinărească nu ofensează pe cineva în aceste vremuri electorale. Un vin pentru regalişti (ştiu că vă ascundeţi pe undeva): a fost şi este spumantul oficial al Casei Regale (N.b. Alegeti o recolta cat mai recenta, supermarketurile sunt pline de vechituri!)


La “torturi aniversare” (sau nu), plăcinte dulci, cozonaci, şi câte şi mai câte (ca sa-i returnez creditul: cu ce va pare mai apetisant dintre retetele dulci ale lui Marius Cristian, zis si Costachel), merge bine Cashmere - Tămâioasă românească 2008, un spumant alb-gălbui, delicat, dulce-moderat (şi cu buzunarul: 17 lei) de la Oenoterra, cu perlaţie bună, arome intense de Muscat şi flori de tei, dar uşor citric, din fericire pentru meseni, aş adăuga. Uşurel, cu doar 8%, încheie fără dureri de cap mesele grele şi udate de aperitive, vinuri, digestive, şi altele, câte doriţi dumneavoastră. Bun şi pentru chefuri decadente, dacă mai aveţi vârsta şi dispoziţia, desigur. De o vreme încoace, spumantul neoficial al Casei Mitea (quelle honor!)


Recomandare (cu ceva actuale adaugiri) pentru numarul viitor din Vinul.ro


Top 5 Vinuri Romanesti sub 10 lei

Fara mult farafastac, caci nu este potrivit vinurilor nepretentioase, iata mica mea contributie catre cei cu buget redus, dar care vor totusi sa se bucure de un vin baubil, la preturi mici.

Conditii:

  1. Vin romanesc din soi romanesc
  2. Pret de raft sub 10 lei, fara promotii de tipul “platesti una iti dam doua”, sau alte pretuiri vremelnice

Top 5 Cele mai bune vinuri cu pret de raft sub 10 lei, in ordinea preferintelor mele:

  1. Babeasca Neagra 2006, IG Iana Vaslui, Vinia Iasi. 9-10 lei. Rosu sec. Mi s-a parut o babeasca tipica, poate singura de pe piata. Un vinisor corect, usurel, fructat, cu tanini moderati.
  2. Tamaioasa Romaneasca, dulce, 2006, 7 pacate, Vincon Vrancea, 9lei. Un vin de desert, care a imbatranit neasteptat de frumos in sticla. Aroma rafinata de Muscat si pere dulci. Recunosc l-am baut dupa ce l-am vazut (cu surpriza) pe lista castigatorilor concursului Vinul.ro. O mica afacere!
  3. Feteasca Regala, 2008, DOC Odobesti, 12%, prod. Cramele Odobesti. 5-6 lei(!). Alb demisec, nas floral, cu oaresce finete, aroma discreta de strugure parguit si mere galbene.
  4. Zghihara 2008, IG Husi, Romanian Winecellars (gama retailerului Metro), prod. Casa de vinuri Speed Husi, alb sec, 11,5%, 10 lei. Alb sec. Vin dur, agresiv, cu finish usor amarui. Istorie pura.
  5. Mustoasa de Maderat, Pancota, prod. Cramele Pancota, 9 lei. Este un vin alb sec corect cu un bun raport calitate pret. Vin de vara, care iti da senzatia ca e mai usor decat in realitatea etichetata. Lasa in gura un gust dulceag persistent, usor neplacut. De gustibus…

In rest, ar mai putea fi mentionate Comoara Pivnitei (Feteasca neagra si cea regala, din 2007, caci cele din 2008 m-au dezamagit).

De varietati straine (produse in Romania) prefer sa nu vorbesc prea mult. Poate Halewood (gama clasic) cu un Sauvignon Blanc sau Pinot Noir, sau Recas cu Schwaben Wein- Merlot/Cabernet. Apoi Pinot Gris Zestrea Murfatlar 2007 (un classic demidulce)-9-10 lei.Vinurile Val Duna ar intra si ele (“in corpore”), dar cred ca se pot incadra sub 10 lei doar daca sunt

achizitionate cele imbuteliate “bag-in-box”, in special rose-ul si cupajul Blanc du Roumanie (desi va doresc succes in gasirea cel putin a variantei 2008).

La vinuri straine doar Montepulciano D’Abruzzo 2008, Casa Demonte(vezi postul precedent) mi s-a parut ok (daca ar fi fost romanesc ar fi fost nr. 1) . Uneori “la oferta” se pot achizitiona Ocean Point Chenin Blanc sau altele din gama la preturi sub 10 lei, dar am convenit ca “nu se pun”.

Sunteti liberi sa adaugati orice vin sub zece lei considerat ok.

EDIT La cererea (orala) a publicului spectator iata si de unde pot fi achizitionate vinurile amintite: 1. Selgros; 2. de oriunde; 3 si 4. Metro; 5. Real.


PS: Aceste vinuri erau ok la momentul degustarii. Timpul trece, vinul se altereaza, stiti refrenul. Asa ca daca veti citi articolul acesta in 2011, sau mai stiu eu cand sa nu va faceti iluzii.

Buna ziua, Sunt un vin ieftin, crescut la tara...

Buna ziua,

Sunt un vin ieftin, crescut la tara. Nu mi-a fost niciodata rusine cu cine sunt. Chiar si atunci cand multi m-au aruncat in pungi, tetrapackuri, etc, spunand ca n-am eu fata de sticla. Multi m-au marginalizat in cupaje, m-au folosit la spumante, m-au pus pe masa cu rusine.

Au spus ca sunt cel mult un vin de masa si ca am noroc daca n-o sa-mi taie vita de vie si o sa planteze struguri mai nobili decat ai mei. Dar anii au trecut si am ramas intelenit in acelasi pamant ca stramosii mei. Sunt rezistent in fata istoriei. Recent m-au “redescoperit”. A fost vina lor de prima oara ca m-au uitat. Ma exporta chiar si-n Australia, unde n-ajunge oricine!

Pus in sticla ajung in supermarketuri pana si-n Romania. Ma pun pe raftul de jos, printre multe sticle de nimic, unde cu greu ma puteti vedea, nu aduc suficienta plus-valoare, zic ei. Ei, uneori ma cumpara cineva. De multe ori din greseala. Am nume exotic si dau bine la necunoscatori, crede cumparatorul. Dar, de cele mai multe ori, daca la masa stau oameni deschisi la minte, ii uimesc pe toti. Nu credeau ca sunt atat de bun.

Sunt rosu, sec, fructat, am tanini moi si placuti, o sa va amintesc de cirese si visinele coapte, ceva lemn, dar nu mult caci nu-mi place sa stau prea mult in baricuri, poate petale dulci de trandafiri. Nu sunt un vin mare, dar gandindu-va cat ati dat pe mine, o sa va par extraordinar.

Cu respect,

Montepulciano D’Abruzzo 2008, Casa Demonte, 8 lei

Recomandarea saptamanii: Malbec 2007 Trapiche: Vinul cu aroma de prajitura de casa


Malbec 2007, Oak Cask, Trapiche, Mendoza Argentina, rosu sec, 13,5%
Acesta este un vin mai bun decat cei 22 lei, la care este pretuit. Aici d-l Parker are dreptate (sticla are un neckhanger care ne instiinteaza ca Robert Parker jr. il considera un best buy)
Apoi, pe post de reclama gratis, mentionez ca la Metro am gasit, in acelasi raft, versiunile 2005, 2006 si 2007 ale acestui vin. Asa ca cine are curiozitatea unei mici degustari pe verticala si-o poate satisface. Despre 2005 cititi aici review-ul lui Ciprian.
Vinul, asadar, este pronuntat fructat, aminteste atat in nas, cat si in evolutie de magiunul de fructe (cu pana la 80% prune:), este puternic baricat in stejar, de unde izul de vanilie, apoi aduce in gura fructe negre de padure, boaba de cafea si tabac. Corpolenta buna, culoare superba, rubinie-inchisa cu nuante violacee, tanini moderati, un post-gust mediu-lung, finish condimentat (scortisoara, piper).
La capitolul "minus", trebuie spus ca si in acest vin se percepe rezidual aroma inconfundabila de cauciuc ars, si ca alcoolul nu este prea bine integrat, generand o senzatie de fierbinteala, specifica mai degraba cognacurilor. Dar, contempland florile de gheata de pe geam, pe post de pahar de seara tarzie, poate pica la fix.
Concluzie: este un vin corect, foarte fructuos, cu arome din lume noua.

Cum au vazut strainii vinurile romanesti din concursul Vinul.ro

Incep prin a-i multumi lui Valentin Ceafalau care are bunul obicei de a ma tine la curent cu ce se mai intampla prin lumea vinurilor. Astazi s-a “intamplat” un comunicat al Federatiei Internationale a Jurnalistilor si Scriitorilor de Vin despre concursul Premiile pentru Excelenta Vinul.Ro.

Idei desprinse dintre randuri:

  1. politicos: exista un progres.
  2. realist: un numar foarte mare de vinuri au fost defecte.
  3. cu usoara ingrijorare: un numar foarte mic de vinuri “romanesti 100%”, adica varietati autohtone, in comparatie cu cele obtinute din clasicele Cabernet-Sauvignon, Riesling, Sauvignon blanc, etc.

As adauga urmatoarele: cele aproximativ 170 de sticle au fost cumparate direct din rafturile supermarketului. Cred ca atat proportia varietate straina vs autohtona, cat si de vinurile defectuoase vs corecte este adecvata. Cam asa arata vinurile in raft. Stiu, din experienta ciudatei manii pe care o am, de a cumpara cu predilectie vinuri romanesti gen feteasca neagra, zghihara, francusa, cadarca, etc, ca de cele mai multe ori iti trebuie o inspiratie tip Columbo in a le repera printre “marea” de Merloturi si Muscat Ottonel.

Se pare ca strainilor le pasa mai mult de varietatile romanesti decat consumatorilor sau producatorilor romani. Am mai intalnit acest semnal, atat la Isabelle Legeron, dar si la Cannavan sau Stevenson.

RECOMANDAREA SAPTAMANII: Feteasca Regala 2008 Recas Castle Rock: Revenind la lucruri bune

12,5%, demisec, 10-15 lei (in functie de retailer si de "oferta" de Sarbatori)

Un vin de consum curent foarte reusit si bine pozitionat (a primit elogii la o masa festiva). Culoare galbena nu prea intensa, nas bine definit de pere, flori de soc, flori de tei, o evolutie fina, cristalina cu pastise de boaba pe strugure copt, postgust mediu, cu un finish citric (dulce-amarui, de sweetie si mandarina), si retronazal ceva aroma de kiwi copt. Reconfortant.

Finishul citric ma face sa cred ca acest vin putea fi vinificat in sec fara mari probleme. Dar traim intr-o democratie, nu-i asa?

Concluzie: cred ca este cea mai buna feteasca regala in segmentul sau de pret, cel putin, daca nu unul dintre cele mai bune vinuri de masa de pe piata.

Locul unde se duc sa moara vinurile rele

Acest loc este sub un scaun, in bucatarie. Acolo am organizat un fel de colonie penitenciara a sticlelor de vin, condamnate la uitare pentru diverse culpe.

In ultima luna, sistemul penitenciar a dat semne ca trebuie reformat. Suprapopularea este o problema. Chiar mi s-a parut, alaltaieri, ca maderizata Feteasca Regala 2006 V-legends sosotea suspect cu Babeasca Neagra Vinexport. Mai daunazi, un caramiziu Pinot Noir 2005 Castle Rock a refuzat sa ajute la prepararea mancarii, spunand ca este exploatat, in vreme ce Sauvignonul oxidat de Fluvimed sta cu fata la perete si nu face nimic toata ziua.

In alt corp, stau pradatorii. Acestia nu mai au nici o utilitate: sunt condamnati la moarte. Feteasca Neagra Crama Ceptura si CS Trapiche isi asteapta, din spatele sticlelor grele duhnind a mercaptani, sfarsitul. Cat de mult au promis, si ce dezamagire…

Sunt si opinii savante exprimate de analisti, sociologi, psihologi, si alte bestii, cum ca, de fapt, nu-i vina lor, ci a mediului, a educatiei, a sistemului incapabil, chiar apare la Antena 3 un filmulet cu o sticla filmata in penumbra (ca sa nu i se vada eticheta) care marturiseste cat de prost a fost tratata in vie, in crama, in depozit, etc.

In concluzie, cred ca paradigma depaseste un raspuns facil. Pana una-alta s-a numit o comisie prezidentiala pentru investigarea acestui flagel.

Cramposie 2008 Prince Stirbey: N-aduce Robert Parker, ce aduce Cezar Ioan!


Despre cramposie am tot citit, ba chiar am si baut o varianta produsa de Vinarte, din podgoria Murfatlar, un vin absolut ok in vremuri calduroase.

Am remarcat in vara recomandarea lui Cezar Ioan, regasita si in Ghidul Vinul.ro recent aparut, care propunea Cramposia selectionata 2008 Prince Stirbey ca cel mai bun vin de vara romanesc.

In urbea mea nu exista magazine specializate de vinuri, iar vinurile Agricola Stirbey nu se gasesc decat in magazine specializate, deci comanda direct catre producator sau magazine online este singura solutie. Dar, imi spun, cum sa-i deranjez pentru o sticla, doua. Mai bine sa astept, sa fiu cumpatat, pentru ca sa ma pot bucura si de un Negru de Dragasani sau un Novac, ba chiar o Tamaioasa vinificata sec. Am tot fost cumpatat pana a trecut si vara si stocul.

Dar intr-o zi, intru intr-o “alimentara” de cartier si inmarmuresc in fata micului raft cu vinuri (aflat la un metru de cel cu detergenti). Printre consacratele Grasa de Cotnari si Dry Muscat de Jidvei, ati ghicit, enorma surpriza: doua sticle de Cramposie selectionata 2008. Nu pot imagina prin ce hazard fantastic, prin ce epopee incredibila au sfarsit vasnicele reprezentante ale Dragasanilor intr-un magazin ordinar (licenta poetica) din Galati. Oricum ar fi, cu emotie (din cauza pretului si a rezervei suparatoare ca n-a fost pastrat tocmai adecvat) am achizitionat o sticla. Trec peste detalii si va scutesc de suspans: vinul era ok.

Am gasit un vin de vara “absolut”, cu nas elegant, intens, floral, si cu gust fructat discret, de mere golden, pere, portocala, mineral si cu o aciditate buna, cu un final sec, usor citric-amarui (Cezar Ioan ii spune “de grapefruit”, asa o fi!), indoit de un rest de zahar. Are 13 grade, dar nu le arata. Un vin gustos.

Bravo lor ca mentin in productie aceste varietati autohtone, cu atat mai mult cu cat nu sunt tocmai neaosi mancatori de mamaliga, si mai ales pentru ca le fac atat de bine!

PS: la recomandari, privind prin paharul meu de degustare, Cezar Ioan il bate pe Robert Parker. Dixit!

Thanks, but no thanks, Mr. Parker: CS Trapiche 2007


Prin supermarketuri exista cateva sticle cu neckhanger, sau cu botlegău pentru iubitorii lui Grigore Ureche, anuntand recomandarea celebrului “commentator” de vinuri american Robert Parker jr. (fondatorul revistei Wine Advocate si creatorul clasicizatului sistem de punctare care-i poarta numele) cum ca respectivul vin ar fi “vinul cu cel mai bun raport pret calitate din lume”(sic!). Ok, computer! Asa recomandare mai zic si eu! Hai sa vedem, cu atat mai mult cu cat, in ultima vreme, rezerva strategica de posirca (sticle continand lichide de nebaut), depozitata langa aragaz, s-a aglomerat simtitor. Acum e momentul, ceva bun, catifelat, un vin rosu de cu seara, de somn usor si vise placute.

Cabernetul Sauvignon Trapiche Oak Cask 2007 Mendoza promitea multe. Am auzit lucruri bune despre Malbecul lor, asa ca tirbuson-pahar-ochi-nas-gura si…dezamagire totala! Culoare frumoasa, rosie intense, nas fructat (foarte), dar si un alarmant miros de cauciuc ars (moment in care mi-am dat seama ca Dionisos sau Bachus, in functie de malul Adriaticei, nu ma mai iubeste). Iz de mercaptani, cu gust acru, indigest, mascand un potential frumos: o bomba de fruct, cu note condimentate si un finish care ar fi fost lung, doar de ar fi fost placut. Asa…inca un vin prost facut. Sigur, e ghinion, pentru ca atat producatorul argentinian este cat se poate de respectabil, la fel si autorii de review-uri consultate.

In concluzie, o dezamagire de circa 25 de lei.

Sauvignon Blanc/Semillon, Tocornal 2008 Cono Sur


Cupajul alb sec din Chile vine la un pret de cam 15 lei.
Asadar nu face gaura in buget, dar nici revelatii oenologice nu aduce. Este un vin corect, cu o aciditate buna (adica sta bine pe masa), cu gust/postgust citric, sa zicem grapefruit, pentru ca exista si o amareala, destul de neprietenoasa. Apoi agrise (sincer, cred ca lumea spune despre un vin ca are aroma de agrise, ca un soi de eufemism pentru acritura, vitamina C, zarzara etc.)
Nu mi-a placut, mi-a amintit prea tare de fetestile albe si acre de pe la noi, dar pot accepta ca pentru unele gusturi ar pica la fix.

10 lucruri care ma enerveaza de 1 decembrie


10 lucruri care ma enerveaza de 1 decembrie:
1. Costumele populare. Toata lumea, inclusiv "pornetele" (le stiti, sunt "asistentele" de la diverse emisiuni de divertisment) se imbraca in costum popular. De ce?
2. Muzica populara. Toti artistii, cantaretii, lautarii, orice posesor de costum popular capabil de onomatopee, etc. sunt scosi de la naftalina si aruncati pe sticla. Pe mine- traitor printre blocuri gri, fiu de cetatean (locuitor al cetatii, adica)- muzica populara nu numai ca nu-mi place, dar mai rau!, nu ma reprezinta. Muzica populara noua (care a devenit in vremea comunistilor un gen muzical, nu folclor sau alte lucruri cu iz autentic) imi evoca vechiul Tezaur Folcloric interminabil, dar si Cantarea Romaniei (si copilul blond, acum om mare, zicea: "Tovaaarase Nicolae Ceausescu...").
3. Fasolea cu ciolan(si variantele mai saracacioase: fasolea cu carnati sau fasolea cu afumatura, adica kaiser). De unde pana unde aceasta gustoasa, dar ignobila mancare a ajuns simbolul culinar al Romaniei? Va spun eu: e tot o mancare de cantina comunista, mancare de santier, de saracie.
4. Ca armata romana nu da dovada de imaginatie. Ei, acuma armata nu-i cel mai propice domeniu pentru exprimarea imaginatie, dar orisicat, daca s-a uitat cineva la parada frantuzeasca de 14 iulie, fiecare arma are uniforme de parada spectaculoase, sa amintesc doar trupele de geniu, care sunt reprezentate de niste colosi cu barba lunga, ciocane si sorturi de piele, ca sa nu mai vorbim de legionari. La noi, in afara regimentului de garda, toti par la fel...
5. Ca jumatate din populatia tarii nu stie ce se sarbatoreste azi
6. Ca multi dintre noi nu dovedim a doua strofa din imnul national.
7. Ca vreau sa beau un vin romanesc din vita de vie pur romaneasca, care sa ma umple de mandrie nationala, si-mi dau seama privind raftul din supermarket ca n-am sanse de reusita.
8. Ca ne batem cu caramida in piept de patrioti ce suntem, dar pana si caramida aia e prost facuta.
9. Ca patriotismul s-a "vadimizat", adica este, de fapt, xenofobie si antisemitism.
10. Ca avem o tara trista, plina de umor, sau vorba unui amic: o tara tampita, plina de destepti.
etc, etc