Intrerupem programul obisnuit pentru o stire de ultima ora:
Am vazut un documentar pe HBO realizat de Alexander Nanau, care m-a facut sa privesc cu o mandrie aproape de neincredere lumea a doua zi. In ciuda pauperitatii extreme a personajului, destinul acestui om in carne si oase numit Ion Barladeanu, traitor langa o ghena de gunoi (din aceea de bloc comunist, cu topogan) a depasit orice imaginatie. Un fost taran, muncitor la Combinatul Siderurgic din Galati, hamal, gropar, puscarias, homeless, alcoolic trecut de 60 de ani, ajunge sa fie asociat cu Andy Warholl, ajunge sa expuna in galerii ilustre din Londra si Paris alaturi de "greii" artei contemporane.
Acest om, cat si destinul sau de la un punct incolo, m-a facut sa inteleg ca sufletul omenesc, oricat de concentrat, de captiv, de infierat, se poate inalta deasupra disperarii, deasupra iluzoriei realitati inconjuratoare, deasupra "sistemului". Ion Barladeanu este un Neo al Romaniei de azi. Si cum orice Neo are nevoie de un Morpheus al sau, Ion B. a avut nevoie de doi: Ovidiu Fenes (artistul care l-a "descoperit" intamplator) si pe Dan Popescu (galeristul care l-a "lansat").
Intamplari fantastice ca acestea fac, vremelnic dar intens, sa-ti apara pe radiografia sufleteasca o urma nesanatoasa de...speranta.
1 comentarii:
Cutremurator!
Nestiute si misterioase sunt caile Domnului.
Trimiteți un comentariu