Berea bautorului de vin, ep.3: Engel Aloisius


Si in cazul vinului se intampla sa nu dai tot timpul peste lucruri minunate. Bune, da. Minunate, mai rar.

Bere de azi nu e rea, dar are o natura feminina si delicata, care presupun ca atrage fiinte asemenea (am o dovada in acest sens). 
Engel Aloisius este o bere marzen, un tip de lager (adica din specia berii comune de pe la noi), dar e mai smechera nitel, folosindu-se la fabricarea ei ceva mai mult malt si capatand o nuanta mai inchisa decat o bere blonda obisnuita. Deci pastrand afinitatile, e o bere şatenă:)
Nu sunt atat de multe de spus despre ea, miroase a boabe de mazare si malt, are o perlare fina, atacul nu foarte viguros, are molicime si delicatete si o combinatie placuta de caramel si ceva difuz, citric. In acesta ordine de idei, pare usor apoasa., dar sfatul meu este s-o lasati sa se incalzeasca nitel, nu va fi deranjanta si chiar va castiga usor in corpolenta. Alcoolul (5,9%) e bine integrat, insa, si pare genul de bere potrivita pentru mai mult de un pahar. Costa 6 lei, si chiar daca prin comparatie cu alte beri nu e atat de ravistanta, n-o sa va para rau dupa banii. 3 capace (si unul e cam indoit). 
Mai interesanta decat berea este insa povestea ingerasului mustacios, burtos si mare bautor de bere, de pe eticheta. O reproduc in continuare, imprumutata de pe site-ul de unde am cumparat licoarea:
"Aloisius, creația scriitorului Ludwig Thoma, este o figură mai mult decât celebră în Bavaria. Istoria acestui personaj începe ca Alois Hingerl, angajat la gara din München, care în timp ce își exercită slujba cu prea multă grabă își dă duhul. După ce cu mare trudă doi îngeri îl târăsc în rai, Sf. Petru îl botează "Îngerul Aloisius", îi înmânează harpa și îi atribuie un nor de pe care, conform unei ordini cerești stricte, trebuie să cânte “Osana”. Întrebând cam când are să primească în sfârșit ceva de băut, Aloisius începe să se panicheze când Sf. Petru îi răspunde că o să-și primească mana cerească, bănuind că nu e nicidecum vorba despre prea iubita bere după care tânjește. După ce se ia la bătaie cu un înger, ceea ce îi pune capăt răbdării este o altă întamplare: îi cere altui înger, care trece pe lângă norul lui, niște tutun de prizat iar acesta îi raspunde fără pic de înțelegere și compasiune “Osana”. Roșu de mânie Aloisius începe să înjure, fapt care îi atrage atenția lui Dumnezeu. După o scurtă ședinta cu Sf. Petru se ajunge la concluzia că locul lui Aloisius nu este în rai și din acest motiv primește sarcina de a se duce în fiecare săptămână de câteva ori la München pentru a împărtăși guvernului bavarez din înțelepciunea cerească. Fericit de noua sarcină, Aloisius preia sfatul din rai dar face întâi un mic ocol pe la Hofbräuhaus unde își comandă o bere după alta și uită de sarcina care îi fusese dată. Dealtfel Aloisius încă mai șade în birt iar guvernul bavarez încă mai așteaptă să fie iluminat cu înțeleptele sfaturi cerești."

Una peste alta, cred ca avem si noi colectia noastra de Mitici innaripati, care in loc sa sopteasca in urechile guvernantilor intru propasirea neamului, au tras pe dreapta, intr-un birt de la Sosea, cu parfum de mititei si sunet de tanbal si acordeon.

Vad un Punct alb. O fi grav?

De data asta punctul pe vin l-a pus magazinul Goopoint din Iasi, cu al lor private label, continand doua vinuri (alb si rosu)- Punct alb 2011 si Punct rosu 2009.
Azi cel alb, ca atata s-a putut. 
Punctul alb este produs de Odobesti Vinex din Jaristea, sub semnatura, la propriu si la figurat, enologului Gabriel Stoica. Este un capaj de sauvignon blanc 50%, riesling 30% si feteasca alba 20%, este sec si are 13,1% alcool, DOC Odobesti.
Un vin galben-auriu (nu foarte intens) cu tente verzui. Olfactiv aduce un melanj tuse de flori albe, mere parfumate, pepene galben si sulf. In gura intra proaspat, rotunjor, cu amprente de mar golden copt, portocale,  exotic si cu un final persistent dulce-picant, amintind de caise si grapefruit, cu nebanuite adancimi aduse de tonurile piperate si mineral-sarate. Am avut totusi sentimentul ca dupa circa trei sferturi de ora, o parte din prospetimea care sustinea cu succes notele fructate s-a dat usor la o parte. Ori mi s-a parut, ori e semn de grabnica sorbire, treaba la care, oricum, e destul de adecvat:)
Un vin care costa modest- 19 lei, dar destul de surprinzator, plasat pe la 78, de gasit inclusiv de unde le-am anturat si eu: online-ul Goodpoint, carora le urez cat mai multe ............


Zboara, zboara fluuuturasii!


Vitis Metamorfosis, dubla 2. Halewood+Antinori. Winemaker Fiorenzo Rista.

2011 Sauvignon blanc/Feteasca alba, sec, 13%. 25 lei. Mi-a placut 2009. Avea un "duca-se-ar  pe gat" remarcabil. Acesta de acum nu. Prea citric. In fine, poate m-am intalnit eu gresit cu el, poate scrumbia si sardina la gratar au fost prea mult pentru el, poate aerul de la tara, poate paharele nepotrivite, poate fazele lunii, si cate si mai cate. O sa mai trag un loz, peste ceva vreme, sa ma lamuresc. Poate va intrebati de ce pomenesc de el, fara sa dau cine stie ce detalii. Ei bine, si eu incep sa ma intreb:) 

2011 Feteasca Regala "Fluturi si Farfalle", sec, 12,5%. Asta e o gama noua, mai ieftina (15-17 lei). Nu stiu daca e pentru retail sau horeca sau toate la un loc. Vin de prospetime, cu nas floral, physallis, lamaita. Gust predominant citric, cu tuse de fructe exotice coapte. Curat, decent. Chiar mi s-a parut ceva mai bun decat special reserve-ul Prahova Valley (2010) pe care l-am incercat ultima data, si care mi s-a parut un vin de pluton, chiar ceva mai scump decat ar trebui sa fie. Fluturasii romanesti si cei italieni au un raport pret-calitate bun. In aceasta ordine de idei: 75-77. Nu m-am hotarat.


Ma gandesc cum ar comanda cineva acest vin intr-un restaurant: "Niste fluturasi frapati, baiete!" sau "O farfalla bine racita, garson!". Dar ce ziceti de "un baterflai cu gheata, frumoaso, repede ca plange masa!"?

Castigatorul primului concurs Lucruri Bune si Vinshop.ro este...

Avem un castigator, il cheama Razvan Anton! :)
Concursul nostru de fotografii voioase, organizat in colaborare cu VINSHOP.ro,  s-a incheiat. 
Juriul a ales: cel mai fericit participant (dar si inca vreo doi-trei pe langa el) este Razvan Anton (aka facebook TuCeMananci). Puteti privi fotografia castigatoare AICI.
Ii aducem la cunostinta, in afara concursului, ca syrahul nu prea merge cu merele coapte, dar sunt sigur ca poate gati ceva carnos care sa stea mai bine alaturi de vinul despre care puteti citi o parere aici (si cumparat de aici), avand in vedere ca este un blogger culinar destul de prolific.
Pe data viitoare! 

PS: n-aveti idee ce va pregatesc...Mwahahaha!

Ph. Bouchard & Cie Chardonnay 2011 (Franta)

Daca il vedeti in Carrefour pe domnul din imagine, sa stiti ca face 15 lei. Am avut unele banuieli in privinta lui, dar cand mi-a trecut pe la nas, au fost lucruri bune si placute. Floral, fructat, cu parfum de mosc si o adiere de tamaie, as zice. In gura este destul de puternic, e de corpolenta medie, nu pare baricat, cu impresii de mar verde si caisa. Finalul e dulce-acrisor, in fine acrisor-dulce, cu tonuri citronate. Alcoolul (13) scoate un pic capul pe final, dar se poate suporta. 
Nimic deosebit, dar nimic rau, de asemenea. Si asta, in cazul vinului de mare retail conteaza cel mai mult. Pana la urma e un modest vin de Pays d'Oc, mediocru de la 1920.
15 lei, 73-75 pct, ceea ce e ok. 

Despre nechezatul comun al cailor din Provence si Satu Mare

Azi vreau sa va vorbesc despre doua vinuri asemanatoare, din 2009, dar produse in zone destul de diferite. Primul provine din Rhonul de sud, un AOC Cotes du Ventoux, la poalele cunoscutului, mai ales de fanii Turului Frantei, Mont Ventoux, cu un varf de aproape 2000 de metri si ilustrand un peisaj aproape selenar, combinatie de gol alpin si calcar. Un soi de Piatra Craiului, dar mai dezolant si straniu. 
Producatorul este Domaine de la Fondreche, din Mazan, denumirea comerciala  "Nadal". Vinul este 50 % grenache, 40% syrah si 10% mouvedre. Un GSM pur-sange. Culoare rosie-purpurie opaca, dand o indicatie despre impresia de fruct concentrat,  balsamic si gem de fructe  de padure, cirese negre, tuse dense, cerneloase si de ciocolata fara prea mult zahar, lemn nobil, cu finish de sirop de coacaze  si o combinatie reusita de alcool (deloc plapand- 14,5%) si aciditate, care se rasfrange gustativ in asemanari minerale si condimentate. 
Vin greu, nu gluma, care pare inca infant, si care mai are nevoie de 2-3 ani pentru a ajunge in stadiul de copil. Deocamdata e destul de greu de baut, asa concentrat si puternic cum se prezinta. Nu eleganta pare a-l caracteriza, cat forta si puterea. Exista niste caluti simpatici in acea parte de Provence, numiti Camargue, albi-cenusii, mici de statura, dar foarte puternici, utilizati la munci grele. Cam asa pare si acest vin.
Al doilea vin are indicatie geografica Dealurile Satmarului, si vine de la Nachbil (Wiengut Brutler&Lieb). E un syrah 100% si seamana tare de tot cu licoarea frantuzeasca descrisa mai sus. Tot vin rosu-purpuriu intens, greu, concentrat- corpolent (nu mai reiau coacazele si afinele, cand zic ca e asemanator, apai chiar asa este), tot necesitand ore si ore de aerare. Are ceva diferit, insa- o impresie de cacao- si tuse picante de cuisoare si piper, atat in nas cat mai ales pe final. Alcoolul e tot jupan- 15,2%, si apare prezent mai ales in final. Noroc ca aciditatea este suficient de vioaie. Aerarea si temperatura corecta de servire- 16C, ii mai taie din elan. Si aici avem  un mic regret la timpul prezent. Cred ca 3-4 ani il pot pune intr-o lumina mai placuta. 
 
Daca ar fi sa facem o noua paralela cabalina, as zice ca  seamana cu Huţul, robusta rasa de cai din nordul tarii noastre.  Ca si syrahul, nu este elegant, nu e inalt, ci indesat, vanjos, "vioi, cuminte, docil şi muncitor, iar dacă este tratat corect vă va mulţumi cu afecţiune, supunere şi loialitate" (asta e chiar descrierea calutilor acestia, vezi si aici). 
Cat priveste evaluarea- cred ca sunt vinuri de 86-90pct. Timpul (5-10 ani) ne va spune daca si pana unde pot creste. Cat priveste pretul, cel francez costa  12 euro (cu un plus de 3-4 euro pe transport de la un comercian belgian), iar al nostru cam la fel- 62 lei, de la Vinshop.ro

Si iata ca pe langa nechezatul comun al acestor caluti musculosi de pe malurile Rhonului si ale Crasnei, se pare ca si clinchetul paharelor de Cuvee Nadal si Syrah Nachbil suna cam la fel.

Diamante in noroi: Chardonnay "La umbra" 2011 Cramele Halewood

E un vin care face parte dintr-o gama de export (pentru UK, in pricipal) a Cramelor Halewood. Poate fi achizitionat doar din magazinele lor. 
Exista o disproportie intre felul in care arata sticla si pretul cerut. Care este de...Sunteti gata? Gata, gata?
Va spun mai incolo:) Pe langa aspectul curat si decent sticla e prevazuta cu screw-cap, vinul e facut din struguri organici, are 14% alcool, si vine de pe platatiile din Dobrogea ( la Murfatlar daca nu ma insel). IG Colinele Dobrogei. 
Culoarea este usor ciudata, cu vagi nuante roz. Se mai intampla la chardonnay si sauvignon blanc, am auzit.
Nasul este decent, placut, cu tuse de flori albe, virand si spre mosc, pepene galben si nitica para. Gustul este sustinut de aciditate (chiar nitel cam mare), pe linia mar acrisor, lamaie pere si pepene galben. Exista si ceva mineral pe final. Si note de piersica. Alcoolul se simte in stomac, dar dupa trainingul de bere de saptamana asta e posibil sa existe mici dezechilibre pe-acolo, si nu in vin. Nu exista indicatii ale felului vinului, dar cred ca e sec spre demi.
Chiar daca nu vreo super-lucrare, este placut, baubil si fresh. Ah, si n-o sa aveti nevoie de aspirina.


Asa, sa nu uit, despre pret: in Anglia costa 5 lire (dar acolo accizele sunt  infricosatoare). 
La noi il puteti incerca contra a 7,99 lei, pret la care e un best buy absolut in liga foarte mica. 75 pct. 

Berea bautorului de vin, ep. 2: Weihenstephaner Hefe Weissbier

Incercati sa spuneti repede, de 5 ori, "Weihenstephaner Hefe Weissbier"! Ati reusit? Bravo! V-ati gresit cariera, trebuia sa va faceti om de radio sau sa cantati preluari din Scatman John.
E aproape ironic, ce se poate intampla: "am baut cea mai buna bere din lume, dar am uitat cum ii spunea!". 
E adevarat, intr-o oarecare masura, ca aceasta bere de grau este considerata una dintre cele mai bune beri din lume si este gasibila in marele retail la hypermaketul Real. Alte varietati produse de aceeasi berarie germana, care in treacat fie spus, este cea mai veche din lume inca in fiinta, pot fi gasite si in alte parti. 
Berea in sine are o culoare galben-portocalie cetoasa ("cloudy"). Face o spuma  frumoasa, cu pori fini, si o efervescenta cu bule de diametru mic (semn de calitate, zice lumea). In nas aduce tonuri citrice, de portocale cu usoare subtonuri de caramel, mar verde, cereale si cuisoare. In gura denota o carbonatie fina, asemanatoare cu vinurile albe proaspete, de calitate. Se simt tuse de alune, multe condimente (in special cuisoare), banana, grau, drojdii fine, cu un final foarte usor, dulce-amarui (ca o mamaliga nitel arsa). 
Ce sa mai zic? O bere foarte buna, extrem de buna chiar, de corpolenta medie, echilibrata si fina (de fapt asta e chintesenta review-ului), fara excese si fara nimic deranjant.
5(din 5) capace. 
PS: daca mai era nevoie sa remarcam caracterul democratic al berii vs miile de euro pe un vin top-class- este iata posibil sa bei una dintre cele mai bune beri din lume, contra a 7-8 lei/0,5l, de la hypermarketul din localitate! 

Despre cum cersesc eu sponsorizari (limited edition)

Si te-ai apucat de facut vin. Inainte insa trebuie sa-ti lansezi crama.  Pentru ca ai bagat nu stiu cate milioane de euro in ea, chemi o groaza de lume. 
Se pune la cale lista de invitati. Se trimit mailuri. G M din Galati zice ca e onorat de invitatie, dar nu poate participa, decat daca crama de nu stiu cate milioane ii asigura cazare in Cracaoatii din Deal, acolo unde se gaseste minunea. G M din Galati face asta pentru ca 1. s-a saturat sa faca PR  jurnalism pe banii lui (sa scrie un blog de acasa e destul pentru toata lumea), 2. ca sa participe la marele eveniment ar fi trebuit sa conduca vreo 1200 de km, sa doarma in masina doua nopti (asta daca se zgarcea sa nu dea 150 lei/noapte la un motel din Cracaoatii din Deal). In total multa oboseala si vreo 6-8 sute de lei pentru onoarea de a privi megalitica lucrare si de a respira acelasi aer cu niste ilustri. 
Poate pentru unii e socant ca G M nu s-a dus in timpul saptamanii lucratoare la 600 km departare de casa doar ca sa vada pamblici taiate, dar asta este, e un tip mai ciudat.
Se gandeste  ca daca crama de nu stiu cate milioane tine neaparat sa-l aiba prezent o sa faca un efort. Cum nu tinea neaparat, asa a ramas. Lansarea s-a facut cu tam-tam, invitati de marca, bravo lor.
In acest timp G M s-a trezit dimineata linistit, s-a dus la serviciu, s-a intors, a petrecut timp cu familia.

Dupa mai multe luni, un anonim (intr-un comentariu pe care nu l-am publicat pentru ca asa vrea muschii mei)  imi spune ceva despre ce-mi mai place mie sa cersesc sponsorizari de la crama de nustiu cate milioane. Prin sponsorizare intelegandu-se contravaloarea transportului si a cazarii la/de la Cracaoatii din Deal.

Avand in vedere ca am raspuns acelei invitatii prin e-mail, exclusiv adresantului office@cramadenustiucatemilioane.ro, iar azi un anonim imi comenteaza acel raspuns, pot trage doua concluzii:
1. pentru unii secretul corespondentei este optional, sau/si
2. anonimul lucreaza/a lucrat in acea perioada la AVINCIS. Ops, mi-a scapat...Puf, ce lipsa de profesionism din partea mea, n-am mai vazut asa ceva... 

Oricum, vreau sa-ti spun ca daca iti mai lansezi vreo crama, vin, vapoare, etc., sa pui niste bani deoparte pentru cazarea lui G M din Galati. Dupa care G M isi va consulta secretara, sa vada daca agenda e libera. Pentru ca G M nu vrea neaparat sa-ti vada maretele realizari. Cu atat mai putin pe banii lui. Sau, mai ieftin si mai finutz, sa-ti vezi de treaba ta.

James Suckling si Bordeaux recolta 2011

@jamessuckling.com
In sfarsit, se pare ca marele James "I live in Tuscany" Suckling a gasit o recolta care nu este "recolta secolului". Si se mai pare ca magareata a cazut pe 2011. 
Priviti AICI un scurt teaser al reviewului bazat pe primeur-ul 2011, care va apare in saptamanile viitoare pe site-ul lui. Companion al scurtei discutii este Jeff Davies, un negociant din zona, care stie ce vorbeste.

Muscat Ottonel 2011 SCDVV Bujoru

Un vinutz demisec (la marginea demidulcelui, as zice) produs de Statiunea de Cercetare de la Targu-Bujor, judetul Galati, podgoria Colinele Covurluiului.
Este proaspat, decent, simplu, cu aromele primare ale muscatului, de boaba parguita, gust de mar golden foarte copt, si tuse de zahar caramel in final. Are mici carente la capitolul aciditate, dar decat adaugata cu pipeta, mai degraba asa. 11%. 11 lei. 73 pct.  Un vin de spritz decent.

Totusi, pe langa vin, ma intreb: cum e posibil sa fie un vin de masa cu indicatie geografica? Poate imi scapa ceva, dar nu sunt trepte diferite?

Ce s-a intamplat la PROVINO Cluj?

Gasiti mai jos pastise din comunicatul de presa ocazionat de incheierea festivalului. Si pentru aceea dintre dvs care cred ca o fotografie face cat 1000 de cuvinte va indrum spre o cuprinzatoare galerie foto, de unde puteti palpa pulsul manifestarii. Sunt convins ca ninemi nu a plecat de acolo intristat, si marturisesc ca am o umbra de regret pentru faptul ca nu am putut participa. Nu pot decat sa militez pentru constructia unui aeroport prin preajma Galatiului, sau macar niste drumuri decente care sa nu ma faca sa conduc 8 ore (fara oprire) intre cele doua orase. Oricum, vindependentii au fost reprezentati la Provino, de catre Bogdan.

PROVINO a adus în inima Transilvaniei peste 300  de vinuri şi a antrenat publicul, atât specialişti cât şi simpli vizitatori, într-un maraton de evenimente dedicate vinului, la care au participat peste 5.000 de persoane. Complexitatea evenimentelor PROVINO şi prezenţa festivalului în spaţiul public clujean în scopul promovării vinurilor înscrise în festival au impus un nou standard evenimentelor de profil. 
Festivalul PROVINO – Vin. Artă. Gastronomie s-a bucurat încă de la prima apariţie pe piaţa clujeană de prezenţa unor producători de renume, a căror reputaţie depăşeşte graniţele ţării. Printre aceştia s-au numărat JIDVEI, CRAMELE RECAS, MURFATLAR, CRAMA OPRISOR, VINARTE, GRAMMA, DOMENIILE BOIERU, BUDUREASCA, SAMBURESTI, NOMIBO, CRAMA TELNA, NACHBIL, DOMENIILE OSTROV, SENATOR WINE importatori şi distribuitori de vinuri din Spania, Franta si Austria VITAL ACTIV, VIN DE VIE, CRAMA BORHA. “Ne-am propus să realizăm un eveniment reprezentativ pentru industria vinului în Transilvania. Cu siguranţă, împreună cu partenerii noştri tradiţionali, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România şi Organizaţia Somelierilor din România 2011, alături de profesioniştii de la Grand Hotel Napoca, am reuşit să punem în valoare un festival în care am atras producători de vin din România, degustători experţi, somelieri, bloggeri şi presă de specialitate şi, bineînţeles, iubitori de vin de calitate”, a declarat Florin Mindirigiu, Director General ABplus Events. 


Vinurile au fost sărbătorite în cadrul Festivalului PROVINO atât cu ocazia celor zece sesiuni de degustări colective, cât şi la Serile exclusiviste Art, Wine & Gastronomy. De asemenea, în pregătirea evenimentelor din cadrul Festivalului, Ambasadorii PROVINO i-au invitat pe clujeni la degustări în cele mai în vogă cluburi şi restaurante din municipiu în perioada 1-12 martie. La standurile amenajate în spaţiul de desfăşurare al  evenimentului au fost promovate vinuri din Spania (Crama Borha), Austria (Vital Activ), Franţa (Vin de Vie), iar în cadrul sesiunilor de degustare participanţii au putut savura vinuri de Jidvei (Clasic Feteasca Regalăsec, Premiat Sauvignon Blancdemisec, Grigorescu Gewurztraminerdemisec) şi vinuri spaniole importate de Crama Borha (Enate Tapan 2012 şi Teorema). La serile HORECA şi Art, Wine & Gastronomy vedetele au fost vinurile de la Vinarte (Castel Starmina Sauvignon Blanc 2011), Gramma (Aligote, Feteasca Regală şi Cuvee Vişan), Nomibo (Feteasca Neagră 2009, Tămâioasa 2011, Feteasca Albă 2011) şi Recaş (Cocoşul dintre Vii Muscat, Cocoşul dintre Vii Pinot Noir).  Festivalul PROVINO – Vin. Artă. Gastronomie a adus în premieră la Cluj-Napoca şi unele dintre cele mai noi producţii ale caselor de vinuri din ţară: Sauvignon Blanc 2011, Chardonnay 2011 sec sau Tămâioasa Românească 2011 sec s-au regăsit în oferta Cramei Budureasca, Nomibo a prezentat în premieră vinurile roşii de calitate din rezerve Feteasca Neagră, Merlot şi Pinot Noir, stabilizate şi învechite 12 luni în baricuri de stejar românesc lucrate manual, dar şi Tămâioasa Românească, Feteasca Albă şi Chardonnay. De asemenea, la Festival au participat în premieră şi Feteasca Neagră, din rezervele 2008 şi 2009 şi Tămâioasa Românescă din 2010 şi 2011, vinuri care se exportă în Antwerpen, Belgia. Crama Oprişor a lansat la Cluj-Napoca vinurile La Cetate, Tămâioasa Românească 2011, Caloian Rose 2011, Caloian Sauvignon Blanc 2011 şi Rusalca Albă 2011. O surpriză la prima ediţie a Festivalului a venit şi de la Iaşi, de unde Casa Gramma, pe lângă noile vinuri din recolta anului trecut, Gramma Aligote 2011, Gramma Fetească Regală şi Gramma Cuvee Vişan 2011, a adus şi trei cupaje realizate sub brandul propriu pentru un om de afaceri clujean, pasionat de vin. De asemenean, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vinuri, Jidvei, va prezenta în premieră la Festivalul PROVINO noua imagine a produselor din portofoliu.
            Una dintre surprizele primei ediţii clujene a Festivalului PROVINO – Vin. Artă. Gastronomie a fost degustarea de vinuri biodinamice importate din Franţa de Vin de Vie. „Am participat pentru prima dată la un festival de vin. Un Festival de Vin bine organizat, cu un public interesat. Pe noi ne-au luat prin surprindere oamenii de calitate prezenţi în expoziţie cât şi în cadrul Black & Wine Party. Vinurile noastre au fost apreciate, iar oamenii erau interesaţi de industrie. Clujenii au fost surprinşi de elementele de noutate în gust şi arome, de accesabilitatea lor şi ceea ce ne-a placut este că oamenii s-au întors la standul nostru cu prietenii şi rudele lor”, a precizat Adrian Abrudan, administratorul Vin de Vie. Recunoaşterea vinurilor de calitate a fost realizată în cadrul Festivalului cu ocazia Concursului Vinurile Primăverii.  Scopul acestei întreceri a vinurilor, care s-a desfăşurat sub forma unei degustări „în orb” a fost de a oferi producătorilor un sprijin în crearea de vinuri de calitate. Astfel, marii câştigători ai Medaliilor de Aur au fost Shiraz Peter Lehmann Barosa 2008 produs de Gallo, Rusalca Albă 2011 produsă de Carl Reh Winery, Malbec don David 2010 produs de Michel Torino, Tempranillo Vicente Gandia Raiza Grand Reserva 2005, produs de Vicente Gandia şi Feteasca Neagră Cocoşul dintre Vii 2011 de la Cramele Recaş.

Planeta Beltiug: Chardonnay Barrique 2010 Nachbil

Dupa un premiat si laudat, si chiar foarte bun, ca sa nu ne pierdem prin amanunte, chardonnay sicilian Planeta, iata ca intamplarea m-a purtat tot spre un chardonnay, de data asta romanesc, IG Dealurile Satmarului. S-au dovedit destul de asemanatoare, atat prin metoda- fermentatie in baric, cat si ca structura si potential de invechire.
Imi place filosofia oamenilor acestia care fac vin de calitate in nordul tarii. Atat de in nord, incat doar un microclimat favorabil face sa se poata obtine vinuri bune acolo si nu cartofi. Probabil si traditia are un rol de jucat, primele legende avand vinul de Beltiug in rol principal datand din secolul 11. 
Weingut Brutler&Lieb, caci asa se numeste firma, este condusa de Johann Brutler. Domnul e cetatean roman, asta daca va intrebati. 
Sticla arata bine, e  impunatoare, vanjoasa, foarte grea, cu cel mai adanc punt pe care l-am vazut pana acum. Trebuie sa ai degete lungi ca sa ajungi in capatul adanciturii de pe fundul sticlei. Inca putin si-i ajungea in gat. Si etichetele sunt serioase, pe stil frantuzesc. "Vin natural din Romania". Ok. As renunta la puncte-puncte "vinuri de exceptie in editie limitata". E o tentativa de lauda de sine care nu se potriveste cu ansamblul, chiar daca in final spune un adevar.

Vinul in sine, un chardonnay fermentat in baric, cum spuneam, 13,5% alc, sec, mi s-a parut unul dintre cele mai bune chardonnay-uri romanesti disponibile. Un vin cap-coada, monobloc, puternic, galben auriu cu nuante verzui, cu tuse de baric, amintind de pastaia de vanilie, mosc, fagure, nuca, pepene galben, cu gust greu, pelicular, dar crocant, de mar dulce, mandarina din compot, dar si limeta proaspata, charlota vanilata, cu final interesant, piperat, pe fondul impletiturii de aciditate, nivel de alcool si picanteriile butoiului de stejar. 
Un vin cu structura bine construita, durabila, care cred ca il poate sustine pana la 10 ani. 
42,5 lei la Vinshop.ro, sau mai scump prin alte parti:). 85-87 pct

Planeta Chardonnay 2009


Un alb sicilian de categorie grea. E fermentat in baric si cu toate acestea impactul lemnului asupra produsului nu este covarsitor. 

Culoarea este galbena aurie cu ceva verzui. Nasul este complex, cu tuse vanilate, cremoase, mar golden si piersica, aminteste de baclava. In gura este puternic, corpolent, cu aciditate ridicata, un bun echilibru intre notele proaspete, verzi, de mar varatec si gutuie si cele complicate, grele, mieroase, date de baric. Finalul e citric-dulceag, cu o amprenta picanta si aminteste de unele sosuri asiatice. Este persistent. 
Marfa de calitate, gasibila si in Metro la vreo 90 de lei. 
88 pct.

Un comentariu pierdut: despre Oscaruri cu...Dragos Capatana

Dragos spunea... 
""Provocat de Oscaruri mi-am amintit ca Roger Ebert, cel mai mare critic de film din lume, a avut o idee formidabila: care, se intreaba omu, ar fi fost fata lumii daca cinemaul ar fi existat pe vremea lui Hristos? Chiar asa, cum ar arata lumea daca Dumnezeu ar fi fost filmat in cotidianul lucrarilor lui? Ar mai fi fost rastignit? Ar fi avut Pillat probe? Iuda s-ar fi riscat? Damascul ar fi existat? Patristica? Iconoclasmul, iconofilia, biserica asa cum o stim? Dar mistica luminii sau scolastica? Un Toma care pune de mii de ori acelasi dvd…Ar mai fi existat carti? Dar islamul? Daca pe catapeteasma ar rula un Dumnezeu restaurat in blue-ray, pe pereti ce am mai fi pictat? Astazi, ce vom fi balosit la rastimpuri: moaste sau role de 16 mm? Dvd-ul “Tatal nostru (anul 32) recitat de Dumnezeu” apare miercuri impreuna cu Jurnalul National la numai 13.99 ron. Ha!""

Roze Sole 2011 Cramele Recas

Am ajuns sa apreciez rozeurile care nu sunt intrusive si extractive, bombe aromatice, usor carbonatate. Acestea din urma pot parea vinuri de vara agreabile, in idee, dar la proba paharului se dovedesc monotone si agresive.
Tocmai de asta trebuie apreciat Sole Roze 2011, anume pentru ca e un vin suav, delicat, sec, fara o aroma puternica de vata pe bat simtita in cerul gurii, ca atatea altele. Apar desigur trandafirii, capsunele, ciresele si visinele de rigoare, iar retronazal si in final o exotica senzatie de ciocolata cu crema de zmeura, care ma duce cu gandul la lemn, desi pare greu de crezut ca a trecut printr-un baric, avand in vedere ca a fost lansat in decembrie, anul trecut. Si, daca are vreo importanta, e un merlot-syrah (75/25).
E un roze corpolent si echilibrat, usor de baut.
83

Berea bautorului de vin: Plank Dunkler Weizenbock

Dragi prieteni, chiar daca suntem impatimiti ai vinului e imposibil sa nu dezertam din cand in cand in teritoriul inamic:). Lumea berii este si ea plina de entuziasti, si desi la prima vedere berea e doar o bere, poti descoperii incet-incet o varietate de gusturi si tipuri de bere suficiente pentru pretentiile unul bautor de vin. Asa incat, o data pe saptamana o sa vizitam cate o bere mai cu staif. 
Cu scuze pentru inerentele scapari de terminologie, sa-i dam drumul:

Avem in fata o bere bavareza, de tipul weizenbock, unde bock este genul (in acest caz bere de fermentatie de suprafata, care necesita cateva luni de maturare) iar weizen ("grâu") indica faptul ca se foloseste malt din grau. Pe langa felul de malt folosit, weizenbock, ca subspecieindica un tip de bere mai puternic (in grade alcoolice) decat generalul bock. In acest caz vorbim de 7,5%. Dunkler ne spune ca este inchisa la culoare.  
Culoarea este aramie inchisa, cu tuse rubinii. Face multa spuma, iar in gura se va regasii o carbonatie viguroasa, dar fina.
Mirosul aduce a babana, paine, fanta de struguri, prune, visine, si o fateta puternic condimentata de ghimbir si piper. Gustul este decent carbonatat, cu impresii de caramel, cuisoare, drojdii fine, struguri rosii, iar pe final piper si caramel, amintind de sosurile dulci-acrisoare chinezesti (sau thailandeze). 
O bere foarte interesanta, foarte bogata aromatic si gustativ, cu alcoolul destul de inteligent ascuns printre tusele picante. Face 6,75 lei/sticla de 0,5l si merita toti banii.
PS: mare grija cu inceputul pe calea berilor speciale. Daca le prindeti gustul, n-o sa mai puteti bea ciuc&stuff. Sau o sa puteti, dar nu cu mare placere.

4(din 5) capace 

O șampanie cu sâni proeminenţi = Bendis Vigna, Petrovaselo (România/Italia)

Wikipedia, via Ioan Petru Culianu ("Cult, magie, erezii", Polirom, 2003) ne spune urmatoarele:

"Bendis (Béndis, Mendis) este o zeiță din mitologia dacică adorată ca zeiță a Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a nopții și poate ca zeiță magiciană. Unele reprezentări plastice (precum bustul de bronz de la Piatra Roșie) o arată cu sâni proeminenți, ceea ce conduce la presupunerea că era o zeiță adorată în primul rând de femei de aceea este probabil să fi fost patroana dragostei și maternității. Herodot menționează zeița Bendis ca fiind împrumutată de traci de la daci.".  Dragoste, noaptea prin padure, sani proeminenti? Cel putin unei parti din publicul spectator presupun ca i-am captat atentia:)

Spumantul Bendis, al noii crame Vigna srl, din podgoria Recas, este un spumant italian. Scrie Made in Italy pe el. Strugurii (pinot noir) si fermentatia primara s-au realizat la Petrovaselo, in Banat, dupa care fermentatia secundara,  dupa metoda Charmat (adica in tancuri) s-a realizat in Toscana. Desi pe site-ul producatorului apare mentiunea "vin spumos". In fine, aceste chestiuni usor bulversante se datoreaza faptului ca la locul faptei inca se mai lucra la constructia si dotarea cramei si nu s-a putut vinifica pana acum acolo. Inteleg ca recolta 2011 a beneficiat de dotarile noii crame, dupa doua recolte vinificate in Italia. 
Deci aforistic vorbind, ori avem de-a face cu un vin romanesc cu bule italienesti, ori cu un spumant italian facut dintr-un vin romanesc.
Licoarea in sine este destul de buna, brut, rose-pal, cu efervescenta buna si perlare fina. In gura porneste moderat, chiar delicat, as spune, sub impactul efervescentei elegante, si aduce note de capsune, zmeura si petale de trandafir. Lasa o impresie eterica, de spuma de capsuni aerata. Nu e nicidecum rau, plasat la inceputul categoriei 80, sa zic 81-82 de puncte, dar nu e nici un chilipir la 45 de lei/butelie. Poate fi gasit la Vinshop.ro.
In mod evident pare a fi destinat doamnelor si domnisoarelor, sau chiar domnilor care doresc sa se lase vrajiti sau fermecati de acestea.
A mers foarte bine cu un carpaccio de somon, mai bine decat chardonnay-ul 2010 Nederburg, sugerat oficial ca asociere. Poate ati banuit deja, l-am gustat in deschiderea mesei de la Cramele Recas. Si in acesta ordine de idei, nu pot sa nu remarc deschiderea mai-marelui producator pentru vinurile altor vinarii din regiune. Eu unul n-am mai intalnit un eveniment organizat de români, si unde sa se guste vinurile unei alte crame, fie ea plasata la doar cativa kilometri (de fapt cu atat mai putin). Atata apropiere prieteneasca e nitel bulversanta. Dar exista o explicatie, care poate enerva pe unii. Atat Cramele Recas cat si Vigna Petrovaselo nu sunt conduse de români. 

Cramele Recas partea II: The Heavy


A doua serie de vinuri a reprezentat in pas inainte. Vorbim de gama Cocosul, redenumita Cocosul dintre vii (suna usor mistic:), posesoare de etichete mai individualizate pe soiuri, cu fundal diferit in functie de soi. Gama s-a si extins- cu un dry muscat,  un sauvignon blanc si un pinot noir. Mai vorbim si de cate ceva din gama Sole, Solo Quinta 2011, si doua Uberlanduri, inclusiv infantul 2011. Toate vinuri seci. Lucrurile au stat asa: 
Cocos Sauvignon Blanc 2011, 13,5%- alb-auriu putin intens, floral, pepene galben, soc, grapefruit, aciditate vie, cu fizz, si gust mar si persica, cu tonuri minerale si finish citric-dulceag, de mandarina si o impresie vanilata, de la scurta trecere prin baric a acestui vin. Mi-a placut, are structura si tipicitate- 84 pct.
Cocos (Dry) Muscat 2011- 13%- o faptura cu arome de flori albe- salcam si lamaita, dar si trandafiri si impresii de fructul pasiunii. In gust apar note de ananas, grapefruit, cu tonuri picante, piperate, mai ales pe final. Finish surprinzator de persistent, dulceag- amintind de caisa coapta. Este echilibrat si nu prezinta neajunsul acestor varietati aromate vinificate in sec- anume un caracterul apos, fara plinatate. E cel mai bun dry muscat romanesc pe care l-am incercat pana acum.  83 cu steluta. 
Sole Feteasca Regala 2011, 12,5%- arome melancolice, parfumate, de belle epoque, cu mosc, tamaie, sapun, betisoare parfumate, mar grapefruit, pere verzi, cu aciditate buna si un final dulce de peltea. O feteasca regala evoluata- eleganta si pretioasa. 85 pct. 
Cocos Pinot Noir 2011, 13,5%- un nas rustic, tipic,  cu fructe rosii si dude, gligerinos, fructe zemoase, dulci, in gust parca visina se exprima cel mai bine, dar parca lipseste ceva pe final, niste impresii minerale care sa-l faca mai tonic. Oricum, agreabil, de buna calitate. 82-83 pct.
Cuvee Uberland 2009, 14%, un nas cald, de ciocolata cu rom, alcool bine integrat, visine, tanini fini, nisiposi, coacaze si compot de visine in gust, final persiatent, cu tuse de sapun de trandafiri si scortisoara. Are o structura buna si o aciditate pe masura. 88-90 (exista loc de evolutie).
De precizat ca Uberland 2010 nu exista si nu va exista. Recolta nu a fost suficient de generoasa calitativ.
Cuvee Uberland 2011, in acest stadiu e greu de descris cu plurivalenta aromatica. E compact, pe fruct, acid si destul de taninos, fara a-i lipsi chiar atat de tanar fiind- echilibrul interior. Si tocmai de aceea consider ca e un baiat de mare viitor. 90-92.
O frumoasa surpriza a fost o alta avanpremiera- Feteasca Neagra La Putere 2011- tot un vin in devenire, mustind a cacao si gust de prune uscate, afine si visine, astringent si cu un final persistent, dulce-ierbos cu tuse picante. De urmarit. 86.

foto: Cramele Recas

PS: pe cei interesati de celelalte vinuri degustate cu aceeasi ocazie ii indrum AICI 

Raportul recoltei 2011: Moldova

In acesta regiune istorica in a carei parte de sud extrem sălăsluiesc si eu, se face vin de mai multe mii de ani. L-a baut si Stefan cel Mare, fie el sampanie sau nu, e mai bun decat vinul de Tokay, ba chiar are mai multe medalii decat orice alt vin romanesc sau chiar din sud estul Europei,  la concursuri prestigiloase din Baku, Hai Phong si Tandarei. Asa ca nu e de mirare ca departamentele de relatii cu publicul si vanzari a acestor mari case de vinuri din Vrancea si Cotnari nu au gasit ragazul necesar sa-si piarda cateva minute cu un blogger amarat.
Acuma lasand gluma la o parte, e normal: in Moldova se face atat de mult vin prost, incat asta se rasfrange firesc si asupra relationarii cu presa si publicul consumator in general. Din nou: atat de mult vin prost, incat un raport al recoltei nu are nicio importanta. 
Imi cer scuze pentru cei cativa, putini, producatori de calitate din podgoriile acestei provincii istorice, pe care nu i-am contactat, in parte pentru ca nu-i cunosc:). Poate ca adresa mea de mail s-a virusat subit si toate cererile mele s-au ascuns in spam. 
Oricum, exista un singur producator care mi-a raspuns si promt pe deasupra. E adevarat ca conditiile sale specifice (vinuri albe exclusiv, vite foarte vechi, etc) nu sunt relevante la nivel regional, dar e singura indicatie pe care o am. Avand in fata un singur raspuns m-am gandit chiar sa nu public nimic despre Moldova, din variate motive, usor de intuit. Totusi, din respect pentru singura crama care mi-a transmis informatii, sa vedem  mai jos ce zice Marian Olteanu de la Casa Olteanu, de langa Iasi, producator cunoscut pentru brandul Gramma, despre recolta anului 2011.
"Pentru noi a fost un an bun, mai mult calitativ decat cantitativ. Daca ne referim la cantitate, varsta viei si-a spus cuvantul, 38 de ani, am avut parcele de aligote si cu 1,5 t /ha. Calitativ lucrurile au mers bine, nu au fost ploi care sa favorizeze bolile si am reusit sa culegem la maturitate deplina. Concentratia alcoolica va fi in medie cu 0,5 grade mai mare ca in 2009. Aligote-ul pastreaza linia celui din 2009, Feteasca regala este mai expresiva din punct de vedere aromatic, iar Cuvee Visan in 2011 le are pe toate."
Comparativ recolta 2010 a fost din punct de vedere cantitativ groaznica- 10% din 2009.  In 2010 a fost scos pe piata un singur vin- Cuvee Visan, obtinut si acela printr-o selectie riguroasa la banda de selectare dupa deschiorchinare, dar stocurile de aligote si feteasca regala ramase din 2009 au suplinit numarul limitat de sticle din 2010. 
In concluzie, spune Marian Olteanu, "fata de 2010, 2011 este incomparabil mai bun, iar fata de 2009 as spune asemanator atat calitativ cat si cantitativ". 

Intamplarea face sa fi gustat en-primeur in toamna trecuta vinurile abia iesite din fermentatie, si pot spune ca intr-adevar, vinuri stau bine, in special aligote-ul, foarte impetuos, si feteasca regala, mai plina si mai fructata decat 2009, cu alcoolul mai bine ascuns.

Asadar in acesta frumoasa regiune istorica a patriei noastre, totul e in continuare minunat si roz, precum in fotografia atasata. 

PS: vrei sa ne impartasesti si tu din experienta anului 2011? Trimite un e-mail la agmitea@gmail.com sau publica direct un comentariu mai jos.

Provino Cluj- program plus informatii utile


Festivalul PROVINO – Vin, Arta, Gastronomie are loc la Centrul de Conferinte si Expozitii din cadrul Grand Hotel Napoca****, in perioada 15 – 18 martie 2012.

Festivalul este conceput sub forma unui eveniment expozitional si aduce in fata publicului clujean peste 300 de tipuri de vinuri de la cei mai importanti producatori din tara, dar si produse si servicii auxiliare si conexe pentru industria vinului.
Programul festivalului include:
- degustari si lansari de vin,
- cursuri introductive in domeniul vinului,
- show-uri gastronomice realizate de maestrii bucatari ai Grand Hotel Napoca, ai restaurantului Japonez TOKYO si Dan BOERESCU.
Vizitatorii pot participa in zilele de 16, 17, 18 martie la sesiunile de Degustari de Vin PROVINO, pot petrece in compania muzicii si a vinurilor bune alaturi de invitatii salonului exclusivist “Art, Wine & Gastronomy” si se pot inscrie la cursurile de la “Scoala Vinului” organizate pe 17 martie. La evenimentele speciale PROVINO vor fi servite vinurile vedeta ale festivalului iar publicul va invata de la profesionisti cum sa asocieze corect vinul preferat descoperit la degustari cu produse culinare rafinate. De la WINE SHOP vizitatorii pot achizitiona pentru acasa vinurile preferate prezente in Festival, la pret de producator.

Scurt pe doi:
PROGRAM DE VIZITARE:
16 -17 martie: 11.00 – 19.00
18 martie: 11.00 – 17.00

Pret Bilet intrare 10 RON
Pret kit PROVINO: 20 RON
(Kitul include un pahar pentru, port suport pahar, carnetel si pix pentru degustari.
Pretul nu include accesul in Festival)
Pret bilet DEGUSTARI DE VIN (5 tipuri de vin): 30 RON/degustare (60 minute)
Pret bilet Seara Art, Wine & Gastronomy: 50 RON/persoana
Tarif cursScoala Vinului : 310 lei 
Pachete:
BILET ACCES FESTIVAL + KIT DEGUSTARE 25 RON
BILET ACCES FESTIVAL + BILET DEGUSTARE + KIT PROVINO 50 RON

Pentru alte informatii vezi AICI

Doamnelor si Domnilor, CONCURS!!! Cu premii! Ta ta ta!

Cel mai bucuros/multumit/fericit dintre dvs, in functie de acceptiunea filosofica pe care o imbratisati (stoici, epicurieni, hedonisti, mucaliti, etc), va primi o sticla speciala de vin drept recompensa.
Ce trebuie sa faceti: Incarcati  o fotografie cu dvs. (dar chiar cu dvs, nu cu Brad Pitt si Angelina Jolie:) in ipostaze voioase pe adresa de facebook Lucruri bune (careia trebuie sa-i dati like in prealabil), iar subsemnatul, in parteneriat cu magazinul on-line VINSHOP.ro, va oferi o sticla de Syrah 2009 produsa de Nachbil, in podgoria Beltiug, Satu Mare. 
Luati aminte ca pe langa faptul ca este un vin bun, de manufactura, nu este deloc ieftin, ca mai toate Lucrurile Bune, nu-i asa?
Asadar, va poftesc la  concurs. Nu va grabiti, fiti veseli! Aveti ragaz pana pe 25 martie 2012 (inclusiv)

PS: nu e un concurs de like-uri, desi promit ca voi lua in considerare vointa poporului! Deci va puteti chinui prietenii si rudele sa dea like-uri la poza dvs de pe Lucruri bune. Castigatorul va fi ales de un juriu specializat in voiosie. 

Cramele Recas partea I: acesti Toulouse-Lautrec ai vinului de hypermarket

9 martie 2012. Galati- tren-Otopeni-strans mana Ciprian Rosca- aeroport-Timisoara- autocar-Recas-strans mana Philip Cox-cafea-plimbat prin crama. Curat ca o farmacie-vazut eticheta de vin pentru export cu harta Romaniei pe care apare un singur oras notabil- Galati:)

Intrat in sala de degustare- prezentare gama Castel Huniade- vinuri de 18 lei, gama catre va inlocui in viitorul apropiat Castle Rock si V-legends. Sticla-Pahar-mana-nas-gura-sticlou-hartie:
Riesling 2011 12%- sec- carcei de vita, ulei, gust ci fizz, mar, exotic, plin, seminte de floarea soarelui, tuse amarui, final dulceg cu impresii amarui de ierburi aromatice- 76
Feteasca Regala 2011- 12,5%- demisec- nas floral, flori albe, mar, usoare note reductive, gust acid cu tonuri fructate de caisa, piersica, para, corcoduse albe, nuante picante si vegetale de ardei gras- 77
Sauvignon Blanc 2011- 13,5%- demisec- flori albe, de salcam si lamaita, praf de cret, grapefruit. Gust greu, pe fondul zaharului, cu tonuri dulci-vegetal- acrisoare ca de tulpina de mohor, ananas supracopt, limeta. finish de peltea.79
Chardonnay 2011- 12,5%- demidulce- pepene galben pere, usoara nota de acetona. Corp plin (de zahar), cu piersica din compot si final de compot de pere. Daca ar fi fost mai acid n-ar fi stricat. 74
Rose 2011- 12,5%- demisec- aromatica puternica de fructe rosii (visine, fragi, capsune, coacaze rosii), un gust destul de acid, cu aceeasi amprenta aromatica, dar aparent dezechilibrat usor de restul de zahar consistent, care iese in fata mai ales pe final. similar cu cel de aici. 76
Merlot/Feteasca Neagra 2011- 14%-demisec- note cernelose, alcool, cirese, coacaze rosii, tanini fini, sfaramati, lemn parfumat, cu finish de visina si impresia ca aciditatea nu prea tine in frau zaharul rezidual. Puternic, cu mult fruct. 76-77
Cabernet Sauvignon 2011- 14,5%- sec- cernelos, cu tuse minerale de praf de creta, melanj de fructe negre de padure, ardei gras, lemn dulce, fructe confiate in contrast cu tanini verzi, betisoare parfumate. Serios, acid  si demn, dar inca puber- 80 azi, 82 peste 6-12 luni, daca-mi iese pasenta.
Merlot/Pinot Noir 2011- 13,5%- demidulce- nasul e inselator, pare sec si nu te pregateste pentru dulceata din gura, are tuse de fructe din dulceturi&stuff, cu ceva aciditate dar nu suficient pentru clasa bizara din care face parte. 70

Nota: De precizat ca monumentul istoric Castel Huniade (din Timisoara) a fost restaurat cu sprijinul Cramelor Recas, si intamplarea face ca anul sau de constructie (1447) sa coincida cu prima atestare documentara a podgoriei Recas. 
In ce priveste vinurile, trebuie sa observ croiala lor populara si democratica, cu multe demi (seci, dulci). Chiar daca toate sunt ok/bune, e ca si cum Toulouse-Lautrec ar fi pictat in locul ilustrului Le lit, afise stradale. Stati asa, de fapt, chiar a facut-o...:)

Dupa acest episod a urmat o masa luxurianta. As putea sa va descriu toate cele 5 feluri preparate maiastru, dar ma mai gandesc daca merita injuraturile pe care mi le voi capata. Tot asa vor urma Mondavi, Planeta, Nederburg, Cono Sur, dar si noua gama Cocosul (redenumita "Cocosul dintre vii"), Sole si doua Uberlanduri. 


 @foto: Vestik, Mihai Oprea, Vinul.ro

Nachbil si Domeniile Boieru vin la PROVINO

Iata doua crame transilvane de manufactura, a caror produse pot fi degustate in cadrul festivalului PROVINO de la Cluj, intre 15-18 martie. Adica saptamana viitoare. Ambii producatori au ales sa-si concentreze eforturile spre productia de calitate. 

Nachbil provine din zona Beltiug (Satu Mare), si pe o suprafata relativ mica detin o adevarata colectie ampelologica formata din soiurile Riesling, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot gris,  Cabernet sauvignon, Merlot, Blaufränkisch, Pinot noir si Syrah, din care enologii Johann si Edgar Brutler, tatal si fiul, produc an de an vinuri din ce in ce mai bune si mai apreciate.  „Suntem o crama mestesugareasca, pentru noi este foarte important naturalitatea produselor, care inseamna o productie ecologica in vie si o tehnologie redusa in pivnita. Ar fi foarte important nu numai pentru noi, ci si pentru toti participantii, ca specialistii de la HoReCa sa ne viziteze la acest eveniment, si speram ca Provino de la Cluj deschide portile spre HoReCa”, spune Csilla Serli Director Executiv Nachbil.

Domeniile Boieru sunt plasate in zona viticola Cimbrud, din judetul Alba. Crama s-a remarcat in ultimii doi ani prin vinurile albe, de finete, atat dulci cat si vinificate inspre sec. Pinot gris, gewurztraminer, muscat, sauvignon blanc sunt soiurile bine puse in valoare la Cimbrud. “Noi suntem mereu pregatiti de sarbatoare si ne asteptam ca musafirii care ne vor trece pragul la targ sa fie numerosi. Ii asteptam cu sortimente deosebite, care vor fi, cu siguranta, pe placul dumnealor. Un vin sofisticat nu are nevoie de straie aurite. De aceea, ne dorim ca vinul nostru sa fie pe placul musafirilor si a celor care ştiu cum, când şi de ce să-l savureze. Ne vom numara printre acei participanti care pot spune ca un lucru facut cu suflet este un lucru bine facut”, a declarat Moga Bogdan, Director de Vanzari Domeniile Boieru.


Asadar, iata inca doua motive sa va faceti timp pentru vizitarea festivalului de la Cluj, in incinta Grand Hotel Napoca, incepand cu vinerea viitoare.


Cea mai mare sticla de vin din lume

Este facuta, dupa cum probabil banuiti, in China. Are capacitatea de 1850 litri si e umpluta cu o posirca chinezesca produsa de Wang Chen Wines din Lianoing, Nord Vestul Chinei.  Tipic.

Eu unul prefer recordul anterior, care a durat 3 ani, anume Grand Cuvee TBA NV no. 7 al producatorului austriac Kracher. Sticla are "doar" 490 de litri.

Doua rieslinguri germane vechi si bune

Am avut sansa, de curand, sa incerc doua vinuri destul de in varsta. E vorba de doua rieslinguri produse de Weingut Geiben, in Mosel, mai precis Thornicher Ritsch.  Auslese, adica din struguri culesi tarziu si selectionati.
Cel din 1979 s-a prezentat bine, galben auriu cu arome puternice de miere si flori, dar si un iz "mecanic", ca de ulei ars. Gustul plin, baubil, mieros, cu tuse de portocale dulci, piersica  si un finish mineral, cu tuse dulci-amarui, ca de coaja de para. Un vin bun, pentru deserturi fructate, slab alcoolizat- 8%- un lucru tipic pentru dulcegariile germane. Aciditatea e inca buna, in fond vorbim de 8,7 g/l la 51 grame zahar. Varsta se releva cu mare greutate. Chiar daca pare usor subtiat, la momentul prezent e foarte baubil si tonic. 83 pct.
Vinul din 1976, aceeasi provenienta si treapta de calitate, a parut dintr-o clasa superioara. Pe hartie are mai mult zahar- 84 grame/l, aciditate mai scazuta 6,5g/l, un pic mai mult alcool- 9% alc. Culoarea galben aurie cu tuse verzui, nas pur de miere si flori de tei, gust plin, o migratie frumoasa intre acrisor si dulce- mandarina, portocala, mar parfumat, final lung, glicerinos. 87 pct. Si va rog sa aveti in vedere ca aceste vinuri au 33, respectiv 36 de ani!
Exista si o diferenta de pret intre cele doua vinuri- un adaos de aproape 80%, in favoarea celui din urma. Complet justificat gustativ.  Si e un nou exemplu, daca mai era nevoie, ca vinurile nu se "citesc" pe hartie dupa zahar/alcool/aciditate. Exista un duh al sticlei, un spirit al anului, al terroirului, daca mai credeti in povesti,  care le face durabile. 
Oricum nu asta doream sa spun. Ci faptul ca pretul sticlei din '76 este de 16 euro(+5 lei transport) , adica in mare 75 de lei. Am cautat pe net pretul unei sticle de vin romanesc din '76, alb si dulce. Cat sa coste? Intre 340-500 lei, in functie de podgorie si an.  Vinul din 1975, costa 490-600 lei, pentru ca mai vechi cu un an, nu pentru ca ar fi mai bun. Nu ma credeti? Dati in google! Spre comparatie, acelasi riesling din 1975 costa 12 euro, deci mai putin decat vinul cu un an mai tanar. Pentru ca anul a fost un pic mai prost, sau poate pentru ca pur si simplu nu le-a iesit la fel de bine. La noi, daca ne uitam pe site-urile care comercializeaza vinuri vechi observam ca pretul creste in functie de an. Invariabil si fara alt motiv. +1 an=+150 de lei. E atat de simplu. 
Apoi rieslingul din '79 costa 45 de lei (pret final, cu transport inclus). A fost agreabil, baubil, un vin cu care nu te poti face de rusine, daca il scoti pe masa la aniversare. Mai ales daca esti nascut in '79.  Nu la fel de bun ca cel din '76, dar nu-i bai. 45 de lei! Acuma spuneti-mi dumneavoastra un vin romanesc vechi de 33 de ani, inca  bun, si care sa coste atat! 
Eu zic ca nu neamtul e prost ca cere 9 euro pe un vin mai vechi de 30 de ani, ci romanul care da milioane pe o posirca oxidata, moarta si ingropata, dar cu capac de ceara topita peste dopul fisurat si macinat si cu mult praf pe sticla, ca doar e vechi, nu?  

Vinuri straine, necunoscute, despre care am scris doar eu

Cand scrii despre vinuri care nu sunt importate in tara noastra, si in afara de asta  nu sunt de la crame foarte cunoscute, ba chiar de la unele obscure, te bate un gand sa lasi corvoada notitelor si a efortului senzorial si sa-l bei fara farafastacuri, urmand sa scrii despre el doua-trei vorbe generale, care s-ar potrivi cam oricarui vin, plus sa te ajute D-zeu sa-ti vina in minte vreo aroma mai bizara gen "carpeta de hotel de 4 stele din Grecia insulara, deschis acum 3-4 ani" sau "frunze uscate, ude dupa furtuna, din nucul din curtea lui X", care vor face cititorul sa creda ca chiar te-ai strofocat analizand licoarea, si mai mult, ca ai o memorie si capacitate senzoriala mai mare decat bloodhound-ul sudist in cautarea evadatului negru.
Tot astfel de vinuri te fac sa te gandesti ca lumea ia prea in serios notele de degustare, continand o lista de arome de gasit in vin. In afara show-off-ului de tipul "Uitati! Plecati-va in fata mea! Tocmai am identificat 47 de arome distincte in acest vin de 3 euro! Ura!", lista nu foloseste la nimic.
Ma uit pe site-uri de comert cu vinuri si vad nenumarate exemplare, care dupa descriere par la fel. Fructe de padure- marcat! Aciditate buna-marcat! Final lung- marcat! Astfel ca am ajuns sa preciez descrierile concise gen "fresh&fruity", "big&bold", "powerful&oaky", "creamy&full bodied". Apoi, daca eu- maniacul- ma plictisesc de descrieri alambicate, imi dau seama ce se intampla cu cititorul onest, om in toata firea, care nu are timp sa citeasca 2 pagine de descriere si o concluzie care nu are de multe ori o legatura cu textul. 

Citest si punctele acordate. Sincer am o incredere ceva mai mare in Wine Advocate decat in Wine Spectator.  Cum n-am de gand sa beau prea multe vinuri de 100 de puncte ca sa iau parte la vreo mare disputa, nu ma deranjeaza prea tare Parker si hegemonia lui. Dar am nevoie de o parere. Sincer, cine citeste o lunga lista de vinuri, produse de necunoscuti (pentru el, cel putin) si nu ia in seama acel RP 89 sau 91 din dreptul unia sau altuia? Hai recunoasteti!   

http://dumicami.blogspot.com
Oricum Gabarda 2  2007 produs de Bodegas Lomablanca, Carinena, Spania se incadreaza perfect in exemplu. Nu numai ca nu e importat la noi, dar mai mult- producatorul nu mai exista! Nu cred sa fie vreo doua pareri de bloggeri pe tot globul despre acest vin. Si unul dintre ei mi-e ruda:) Sort of. O lume mica, cateva blogguri, ce sa-i faci... Culoarea este rosie rubinie, puternica si intensa. Nasul induce arome de patiserie, de "dulce"- vanilie, foietaje, putin rom. Hai sa uniformizam la tarta de fructe de padure (cu crema de vanilie). Gustul este suplu, dar musculos, cu multe afine, cu o aciditate absolut remarcabila si care pare ca va mai duce ceva ani vinul pe aripile sale. Finalul este persistent, glicerinos, cu tuse de gen de afine si pruna uscata. E un garnacha, tempranillo, syrah. 14,5%. Genul de vin rosu, puternic, dar foarte usor de baut. Sa faca vreo 5 euro.

Deci hai sa incerc in dulcele stil de tag-uri snooth: big, fruty red; easy drinking. 83.  Better?


2006 Klüsserather Brudeschaft Riesling Spätlese Trocken Mosel-Saar-Ruwer Weingut Geiben (Germania)

V-a speriat titlul? Nu-i cazul, desi seamana cu denumirile gradelor militare din romanele lui Sven Hassel. Sa va explic: 2006 este evident anul. Klüsserather Brudeschaft este locul de unde provine, riesling e soiul (pentru romanii mai obisnuiti cu rieslingul italian fie spus ca acesta de fata e un soi diferit- rheinriesling sau riesling de Rin, in vorba lui Eminescu). Spatlese inseamna cules tarziu, trocken insemna ca e sec (pentru un riesling german si un spatlese- in Romania, la 6 g zahar ar fi etichetat demisec). Mosel-Saar-Ruwer este regiunea viticola. Weingut Geiben e producatorul, weingut inseamna crama sau vinarie, Geiben e numele omului. 
Asadar avem un vin cu 11,5% alc si 6 grame zahar/l.
Atentie mare: aer 25-30 minute. Flori de tei, cremene, mandarina, grapefruit, trandafiri, levantica. In gust note citrice, de mandarina de hypermarket, usor deshidratata, cu iz fibros, vegetal. Acid si plin, unitar si legat. Cu final persistent de ceai de tei si destula lamaie in el.
Avand in vedere ca am incercat si varianta 2010, nu pot sa nu observ ca vinurile acestea sunt capabile de o certa evolutie. Aromatica e mult mai expresiva fata de vinul tanar. Nu sunt vinuri complicate, dar sunt facute onest, cu simt de raspundere. Si pentru asta merita cei 5-6 euro platiti cu varf si indesat.