Cuvee Eva Merlot 2013 Domeniile Anastasia


Iata un vin care calca pe urmele surprizei care a fost 2009. 

Se prezinta intr-un frumos rosu rubiniu, cu aromatica curata, de fructe rosii, prune, inflexiuni de stejar (vanilie, picanterii, tutun fin), subtil si linistit in gust, cu densitate si lungime buna, cald-picanta. Nivelul de alcool este bine integrat   
E un Merlot tipic, foarte bine realizat. De altfel, se si bea cu placere. 
E un vin promitator. Cred ca cativa ani il vor rafina si mai mult, dupa modelul fratelui mai varstnic.

DOC CMD Dealu mare, 14%, produs in ceva mai putin de 10.000 sticle. 79 lei pe site-ul producatorului. 87 pct. 

Mai multe despre aceasta crama: aici

Feteasca neagra Anno 2014 Licorna Winehouse

Feteasca neagra din gama Anno a celor de la Licorna Winehouse este una dintre cele mai bune exemplare de pe piata. Hm, desi s-ar putea sa nu mai fie pe piata. A fost imbuteliata in decembrie 2015, in doar 2651 sticle, disponibile cumparatorilor dupa o maturare in sticla, din toamna lui 2016. Asadar, cu ce s-a mai trimis ca promotional, mostre etc, rezerva de vinoteca proprie, probabil vorbim de doar 9 baricuri. Cu putin noroc s-ar putea sa-l mai gasiti prin online.

E un rosu rubiniu intens, serios, cu densitate, "gros", extractiv, cu aromatica ampla, plecand de la regulamentara pruna si continuand cu note la confluenta cu lemnul de stejar, cu vanilie, picanterii indiene, ciocolata, tabac si marochin. In gust continua impresia placuta, cu un corp mediu plus echilibrat, taninuri dulci, bine integrate cu notele condimentate, dand impresia de rotund si catifelat, cugere rapida, remanenta respectabila, in registru picant-vegetal. 

Este ceva felin in aceasta interpretare, de vietate dragalasa, pufoasa, dar in acelasi timp agila si feroce (daca nu ne purtam bine cu ea). Adica luati temperatura de servire de 16-18 celsius in serios. Mai sus, devine usor iritata si poate sa zgarie usor, in joaca.

DOC CMD Dealu Mare, 14,7%, ~80 lei. 90 pct

Trei vinuri cu care nu te poți face de râs

Îți vine la masă cineva important, despre care sunt indicii că e cunoscător, vrei să te asiguri că nu strici o impresie bună, e ziua șefului și n-ar strica un “cadoaș”, sau pur și simplu vrei pentru tine ceva bun?

Ei, după ce în precedentele articole am explorat și vinuri mari, super-premium, și pe cele mai mici, nepretențioase, e timpul acum să vizităm ținutul de mijloc, unde sălășluiesc destule vinuri respectabile.

Vinurile de buget mediu, față de cele entry-level, sunt (dacă îndurați comparația) ca mașinile: mai un scaun încălzit, mai un radio cu bluetooth, mai un senzor de parcare, adică nu mult peste varianta de bază, dar nici cu mult sub varianta de top. Tot ca la mașini, în funcție de oferta dealer-ului, unele exemplare pot fi o afacere foarte, foarte bună!

Budureasca Fume sec 2016 (din așa numita gamă Premium)

Iată un vin deștept, bine făcut, pentru neofiți și cunoscători deopotrivă. Primii vor rămâne surprinși că le place un vin sec, iar ultimii vor aprecia jovialitatea impetuoasă chiar dacă provine dintr-un blend de vinuri fiecare, în felul sau, dens.

Culoare galben pai strălucitoare, cu arome de piersică, fructul pasiunii, mosc, stejar uscat și gust intens, plin, în care piersica, vanilia și citricele conduc spre un final mediu, citric-aromat.

Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, baricat ușor, DOC-CMD Dealu Mare, 13% alc, ~35 lei.

LE: Încercați-l la vreo 12 Celsius, pentru ca proaspăt scos din frigider își arată niște margini cam “tăioase”.


Rose de Purcari 2016

Vinul e un cupaj cu Cabernet sauvignon majoritar, Merlot si Rară neagră. E un rose-piersică. Fiind un tip obișnuit, competența mea în materia nuanțelor de roz nu este tocmai vastă, astfel ca dacă e musai să pariați un milion de euro pe culoarea exactă, mai întrebați și-n altă parte. Poate fi rose somon, rose coral etc.

Are o intensitate aromatică peste medie, aducând a fructe roșii din categoria fragi, zmeură, căpșune, apoi piersică, pepene galben, dar și ceva glasat, purtând izul gemurilor și dulceturilor din fructele amintite. Gustul e proaspăt, fără a fi din cale afară de acid, cu o bună remanență dulce-acrișoară. Lasă impresia ca are un rest de zahar mai mare decât în realitate și asta îl poate face plăcut de mai multă lume.

13% IGP Ștefan Vodă. 35 lei


Vinarte Prince Mircea Merlot 2013

Mircea a fost mereu un băiat bun. Aproape de fiecare dată este tratat condescendent, prin asemănare cel mai renumit vin al celor de la Vinarte, Prince Matei, ceea ce este nedrept, pentru ca aceasta etichetă din portofoliul cramei are propriul său destin. Se prezintă ușor brusturos, iubitor de aer pentru a se deschide, cu indicii amărui, la confluența dintre cerneluri și cireșe amare, cu taninuri prezente, gustativ cu note de magiun și fructe roșii de pădure, cu bună persistență. Un lucru însă împarte cu fratele său: abilitatea de a evolua, cel putin pe termen mediu.

Față de 2012 mi s-a părut  mult mai așezat, mult mai amabil, nivelul de alcool este mai jos și mult mai bine integrat, lemnul și-a făcut mai bine treaba, rezultând un vin cu o jovialitate elegantă.  În jur de 45 lei,  DOC Mehedinți Stârmina, 13,5%.

Dragă cititorule, sper că am fost de folos. De acum deznodământul întâlnirii cade în responsabilitatea ta. Nu uita să zâmbești! Aud că ajută mult! De fapt de voia bună se va ocupa chiar vinul, deci ești deja câștigător! Felicitări!

PS: publicat prima data pe Selgros cauta pasiunea

Rotenberg Emeritus, de la origini si pana in prezent


Aventura mea in lumea vinului, desi dupa atatia ani cu greu as mai putea spune ca e o aventura, ci o relatie de durata si sper (oarecum in ciuda medicului meu de familie) de mare viitor, a inceput cam in acelasi timp cu aventura vinicola a lui Mihai Rotenberg, cel putin din punct de vedere al vizibilitatii comerciale.

De-a lungul timpului am gustat multe vinuri de la IT-istul pensionat cu o obsesie pentru Merlot, pe care, dupa cum multi stiti deja, il face in mai multe variante, inclusiv de culoare (exista si un alb de Merlot, daca va vine sa credeti). 

Intotdeauna a fost ceva usor amuzant in legatura cu aceasta crama, de la pomposul slogan "cel mai bun Merlot din Romania"(actualmente retrogradat la mai modestul "probabil cel mai bun Merlot din Romania"), apoi de la tomberoanele de vinificatie initiale (nu glumesc, erau chiar tomberoane comune, din plastic, ce-i drept, nou-noute), apoi trecand prin niste budane conice care pareau asezate invers, continuand cu vechiul conac, cu pereti imbinandu-se in unghiuri cu tocmai drepte si tencuiala neuniforma, construit de nou pe fundatia unei magazii mostenite de la Cramele Prahova si pana la enorma ciuperca din tavanul etajului -2 (e o crama gravitationala, interesanta de vazut) care s-a dovedit a fi un banal repetor wifi. 
Dar ceea ce e important e ca indiferent cat de experimental, si uneori nu tocmai senzational, vinul Rotenberg a propus intotdeauna altceva fata de mainstream, un soi de rustic extrem, care cumva functioneaza, individualizandu-i vinurile. Fie si cel mai ieftin produs al cramei, Rapsod, vin disponibil in mai toate supermarketurile, ofera un profil deosebit, distinct. Se simte sucul, vinul, lemnul, si acea tusa de afumatura care pare un trademark.
...

Exista multe feluri in care antipatica zi de luni se poate termina. Dar o degustare de vinuri e unul dintre cele mai fericite. Daca sunt vinuri bune, e si mai bine. Daca e o verticala, atunci cu atat mai bine. Iar daca e si in compania unor oameni ok (i don't do "frumosi", sorry), atunci e minunat! 
Locul unde s-a intamplat chermeza e si el de marcat. Vino Winebar (Eminescu 71). Cozy.

Vinul a fost Emeritus. Merlot, nici n-ar trebui sa mai aprecizez. In mod normal costa vreo 60 de lei.  
Asadar, de la origine si pana in prezent:
2014 initial tulbure, ulterior stabilizandu-se intr-un rosu rubiniu intens, cu aromatica de afumatura, baton cu rom, ierburi aromatice, alcool, aciditate moderată. Încă nu e gata, dar va fi in doi ani. E frumos sa vezi cum inca se matureaza un vin dealtfel de 3 ani, asadar nu imberb. 

2013 aduce condimente pudra, vișine, pielărie, tutun, gust plin, robust, cu taninuri bine crescute, amabile, dar care dau volum. Lung, placut. Destul de gata, desi mai are putin pana la lansare. 87

2012. O combinatie suculent-intunecata. Ciocolata neagră, negresa, cirese. Mediu. 85

2011 Vin cu aciditate volatilă mai mare, ciocolata, boaba deshidratata, uitata în vie, smochine, furcte negre si visine. Multe vinuri de la Rotenberg au initial nota aceasta balsamica, insa reusesc cumva in timp sa o integreze. 85

2010. Nu s-a produs. An teribil.

2009 Nas clasic pentru Rotenberg: visina din visinata, ușor picant, floral, agreabil in gust, rafinat, post mediu, de sos chinezesc. 86

2008 Aici e miezul! Arome interesante, complexe, intrigante de leuștean uscat, ciocolata alba, fructe negre, cirese neagre, cu gust delicios, imbietor, final lung cu ierburi aromatice si cirese confiate. 90

2007. Primul. Imi amintesc si acum intalnirea cu el.  90 pct in 2010 valorau mai mult decat acum. Inflatie, ce sa-i faci. A fost un vin usor bizar, bazat neobisnuit, pe taninozitate, care nu era, din fericire, barbara, ci metamorfozata in pliuri de para si visine. Acum aduce arome de vin matur, cu miere de rapita, zaharisita, caprifoi, insa gustul e in continuare foarte viu, dens, gratie amintitei taninozitati care sustine inca, cumva miraculos, vinul. Finalul e dulceag, prietenos. 87. 

Nu e o intamplare ca vinurile mai vechi au parut mai in forma. E o indicatie ca stilul lui Rotenberg functioneaza, ca trecutul, demodatul, vinul fara prea multe aditionale e cumva, inca...de viitor. 






   

Bon Viveur 2014 Licorna Winehouse

Dragi bine-trăitori cilibii, iata azi un vin croit pentru dumneavoastra. Fara alte introduceri, sa trecem in cabina de proba.
Descoperim un vin rosu-rubiniu intens, care are nevoie de 30-45 de minute pentru a se desfasura. Daca deschideti sticla, turnati direct in pahare, iar continutul se consuma in 5 minute o sa va simtiti precum omul care intrebat daca a fost la Paris raspunde da, pentru ca mai apoi, luat la bani marunti, sa spuna ca de fapt a trecut cu masina pe autostrada si a vazut orasul din departare.
Oricum, nici 30-45 minute nu sunt destule pentru a aduce vinul la o exprimare constanta, degustatorul putand descoperi nuante noi chiar si la ultima sorbitura.
Profilul aromatic propune note de cirese negre, cu arome de cofetarie (vanilie, ciocolata, scortisoara), ierburi aromatice, cerneluri, marochin, tutun fin, iar gustativ continua linia suculenta, usor condimentata, cu densitate gustativa si incheie cu o remanenta de toata lauda, in registru dulce-acrisor, condimentat. Nivelul de alcool e destul de bine integrat in corpolenta vinului. Pare un vin cu extract sec respectabil.

Gandindu-ma la oenologul Gabi Lacureanu, vinul aminteste oarecum de primul Golem rosu. 

Proiectat ca cel mai bun vin al cramei din Vadu Sapat, Bon Viveur rosu confirma. Cred ca nu e nici pe departe momentul sau de maxim, este doar la inceput de drum. Oricum intra direct in galeria celor mai bune rosii romanesti la acest moment.

BV rosu 2014, 14,8%, Cabernet sauvignon (70%), Merlot (30). DOC Dealu Mare; ~100 lei in online si magazine specializate; 91 pct